Am ajuns din nou la fosta fabrică de pâine de la Piaţa Victoriei unde nu am avut atâtea surprinse ca data trecută. Locul parcă a stagnat în timp, nu s-a schimbat aproape nimic. Această fostă fabrică de pâine a aparținut Întreprinderii de panificaţie „Pajura”. Click aici pentru a vedea primul articol şi primele poze de la fabrică.
Demetru Ion Dobrescu născut la 1869, a fost un jurist român, primar al Bucureștiului în perioada februarie 1929 - ianuarie 1934. A absolvit liceul "Matei Basarab" iar dupa s-a înscris la cursurile Facultaţii de drept din Bucureşti. A plecat în Franța pentru specializare, luându-și doctoratul în drept în anul 1894, cu lucrarea L'évolution de L'idée de Droit. În 1929 a câștigat alegerile la primăria Capitalei, candidând din partea Partidului Național Țărănesc.
Primariatul lui Dem I. Dobrescu a fost punctul de plecare al procesului de modernizare al Bucureștilor. El s-a opus ideii de a se crea o noua capitală, fie la Băneasa, conform unui proiect din epocă de a se construi Bucureștii Noi, sau chiar într-o altă regiune a țării, având în vedere că în perioada 1927-1930 se propunea mutarea capitalei la Brașov.
În continuare vă prezint câteva fotografii cu casa în care a locuit fostul primar al Bucureştilor. Imobilul se află pe strada Popa Rusu la numărul 24.
Gambrinus nu este nici pe departe o denumire autohtona, fiind numele unui rege legendar din Flandra care, conform traditiei, a inventat fabricarea berii si este protector al berarilor. Din acest motiv, denumirea Gambrinus este intalnita la mai multi producatori si marci de bere din Cehia, Belgia, Germania, Franta sau SUA.
Fosta Autobază "Şerban Vodă" a găzduit tramvaie, inca din anii '20 când de aici plecau tramvaie electrice, cât si trase de cai. În anul 1964 linia de tramvai de pe Şerban Vodă este desfiintata si astfel hala devine autobază, unde sunt adăpostite autobuzele Leyland si IK4. În anul 1987, autobaza este desfiintata pe motiv ca "producea prea multă poluare". Astăzi hala este o ruină.
In ultima vreme am dedicat timpul meu, explorarilor urbane industriale.Iata o noua platforma industriala abandonata in zona bulevardului Theodor Pallady nr. 50. Aici se afla fabrica de igrasaminte chimice Chimopar.Bucurestiul a avut mult de castigat dupa urma acestei fabrici in anul 1986, cand atunci se numea Fabrica de Pulbere a Armatei.
„Direcţiunea ziarului Adevĕrul vă roagă să bine voiţi a onora cu presenţa D. inaugurarea noului său local din strada Serindar n. 11, care se va face în ziua de Duminică 3 Maiu, orele 2 p.m. Bucuresci 1898”.
Asa incepea anuntul facut de directiunea ziarului Adevarul, cu ocazia deschiderii unui nou sediu, marele Palat al Presei si al Artei. Proiectat dupa modelul palatului "Figaro" din Paris de catre Stefan Ciocarlan.
„Azi, Adevĕrul posedă unul dintre cele mai vaste şi mai moderne stabilimente grafice şi localul său este un adevărat palat al Presei şi al Artei – care face admiraţia tuturor celor ce îl vizitează. Mai ales ziariştilor străini, par’că nici nu le vine să creadă că în mica şi îndepărtata Românie, Presa să fie atît de dezvoltată şi atît de bine organizată, atît de luxos instalată”, se precizează în broşura retrospectivă “25 de ani de acţiune. Adevĕrul (1888-1913)”.
Interesant e că pentru prima oară în istoria presei româneşti, un ziar îşi permitea luxul de a oferi fiecărui redactor un birou separat. În cel mai rău caz, erau câte doi ziarişti într-o încăpere.
Povestea are sfârşit trist. Veţi observa şi singuri asta, dacă vă poartă paşii pe fosta stradă Sărindar. Străduţa aceea, uşor în vale, dintre Cercul Militar Naţional şi Hotel Capitol, redenumită Constantin Mille, după numele celui care-a condus „Adevĕrul” o bună bucată de vreme.
O clădire care moare. În holul căreia, altădată tapetat de afişe colorate, şi-a făcut culcuş portarul. Pe geam, un afiş cu numerele de telefon ale poliţistului de proximitate. Deasupra uşii, o firmă: „Tipografia Luceafărul”. Căci da, aici a funcţionat în perioada comunistă tipografia cu pricina. Care s-a privatizat după ’90.
Viitorul imobilului din buricul Bucureştiului e însă, incert.
PUBLICAŢII NUMEROASE
În 1934, în palatul „Adevĕrul” se tipăreau mai multe publicaţii printre care „Adevĕrul”, „Dimineaţa”, „Adevĕrul Literar şi Artistic”, „Realitatea Ilustrată”, „Dimineaţa copiilor”.
Mai jos puteti urmari o filmare facuta de mine in interiorul cladirii.
Langa soseaua Progresului se afla fosta Fabrica Vulcan S.A., fondata in 1909.Actual demolata in mare parte.In perioada comunista s-au fabricat primele autobuze romanesti, "Tudor Vladimirescu (TV), Autobuzul, Rocar".
Cum mergi pe Soseaua Kiseleff spre Arcul de Triumf, la numarul 35-37, vezi o constructie superba, in stil „ neoromanesc”, facuta in prima jumatate a secolului XX, care sta in paragina, gata sa se prabuseasca. Acoperisul cu tavan pictat de Mirea a cazut de cativa ani, tencuiala a inceput sa se desprinda de pe pereti, iar interiorul se degradeaza zi dupa zi din cauza ploilor si a vantului.
Aceasta bijuterie arhitecturala este lasata sa se autodistruga de mai bine de 10 ani. In vremurile bune, aici au locuit colonelul Radu Miclescu si sotia sa, Elsa Florescu. In 1948, deoarece batranul colonel nu si-a mai putut plati impozitul pe casa, imobilul a fost confiscat de regimul comunist si trecut in proprietatea ICRAL Herestrau. ICRAL-ul a inchiriat-o Uniunii Artistilor Plastici, iar aici s-a instalat pictorul Stefan Szonyi cu familia sa. Fica pictorului, Julieta Szonyi, a jucat rolul Otiliei in cunoscutul film „Enigma Otiliei”, o parte dintre filmari realizandu-se in aceasta casa.
In 1994, casa a fost vanduta de catre un urmas al familiei Miclescu fostului antrenor al Stelei Dumitru (Titi) Dimitriu si lui Ilarian Puscoci. Dupa ce au cumparat casa, cei doi au lasat-o sa se autodemoleze. Deoarece acest imobil este monument de interes local, legea nu permite demolarea ei. Daca insa imobilul ar disparea „pe cale naturala”, proprietarii ar avea de castigat 3.000 de mp in cea mai scumpa zona a Capitalei.
Sandu Sturza, col. Radu Miclescu si sotia sa, Elsa, cu cainii, pe terenul de tenis din spatele casei
Arcul de Triumf va fi deschis publicului în zilele de 12 şi 13 mai, între orele 12.00 şi 22.00, anunţă un comunicat de presă al Primăriei Capitalei.
În această perioadă, Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic marchează, printr-o serie de manifestări dedicate Armatei Române şi Eroilor Neamului, împlinirea a 135 de ani de la Declaraţia de Independenţă (9 mai 1877). Astfel, în interiorul Arcului de Triumf vor fi deschise următoarele expoziţii: Marele Război al Reîntregirii Neamului (fotografie, film, muzică de război), Heraldica Marilor Familii Boiereşti ale Bucureştilor (efigii din bronz, fotografii), Arcul de Triumf în Imagini (fotografii, machete), Marea Unire de la 1918 (coroanele şi sceptrul regal reproduse 1:1, fotografii). Programul de vizitare al expoziţiilor este stabilit în ziua de 12 mai 2012 , între orele 12.00 - 22.00 şi 13 mai, între orele 12.00 - 22.00. Monumentul se va închide la orele 21.30. (ultimul vizitator).
Duminică, 13 mai, între orele 16.00 - 18.00, Fanfara MapN - Regimentul 30 Garda "Mihai Viteazu" va interpreta, sub Arcul de Triumf, marşuri şi cântece militare dedicate acestui eveniment.
In zona Pietei Victoriei se afla o fosta fabrica de paine, actual abandonata.Cu greu ne-am strecurat in curtea acestei fabrici deoarece un paznic din blocul de vis-a-vis se uita mai tot timpul la noi.Am reusit sa intram in cele din urma in cladire, cu aparate vechi, specifice unei fabrici de paine din anii `90.Un tablou si o pisica aveau sa ne surprinda ...
Posts
