Fabrica de paine abandonata

In zona Pietei Victoriei se afla o fosta fabrica de paine, actual abandonata.Cu greu ne-am strecurat in curtea acestei fabrici deoarece un paznic din blocul de vis-a-vis se uita mai tot timpul la noi.Am reusit sa intram in cele din urma in cladire, cu aparate vechi, specifice unei fabrici de paine din anii `90.Un tablou si o pisica aveau sa ne  surprinda ...

Video Bateria 9-10

Clinica arsa

Pe Bulevardul Marasti se afla aceasta clinica arsa.


Cladire abandonata

Langa Fosta Biblioteca M. Sadoveanu se afla acest imobil abandonat.


Fosta Biblioteca M. Sadoveanu

                                  Fosta Biblioteca Mihail Sadoveanu se afla in parcul Tineretului.

Bateria 9-10

Ne-am urcat pe biciclete si ne-am indreptat catre bateria 9-10. Drumul a fost destul de usor, intrucat am mers paralel cu Autostrada Soarelui.
    
harta-baterii
Aceasta este harta Forturilor si Bateriilor din jurul Bucurestiului.
             

Lacul Morii

Lacul Morii este cel mai mare lac din capitala, a fost creat pe timpul lui Ceausescu pentru a impiedica inundarea Bucurestiului. Candva aici se afla un cimitir si una dintre cele mai mari biserici din zona.Exista foarte multe legende urbane, de la blesteme, la oase iesite la suprafata.
In continuare va voi arata cateva poze cu drumul spre Lacul Morii si catre insula, care era defapt tinta noastra.

Crematoriul Cenusa


Am făcut o plimbare la Crematoriul “Cenuşa”, care se află la marginea Parcului Tineretului, pe Calea Serban Vodă. Am reuşit să intrăm in curtea crematoriului după ce bineînţeles, am cerut voie paznicului .De la început ne-a spus că nu avem voie să facem poze.Am ieşit puţin din cuvântul acestui paznic şi am reuşit să fac câteva poze,unele nu prea reuşite, făcute in grabă, să nu care cumva să ne prindă.Un miros apăsător învaluia acest crematoriu. La subsol se vedeau geamurile negre, unele cu lemn acoperit, să nu se vadă din exterior.

În partea din spate a crematoriului ne-a întampinat o pisica, cu ochii mari, verzui, care probabil dormea acolo, printre bucaţile de beton deranjate de trecerea timpului. Subsolul era destinat cuptorului în care mii de oameni au fost arşi.

Înca de la crearea lui, Crematoriul „Cenuşa” a fost un obiectiv militar, deoarece mascheză intrarea într-o veche reţea de galerii subterane, în care se poate merge cu maşina, galerii în care Vlad Ţepeş intra călare.

Inaugurarea cremtoriului a stârnit o reacţie vehementă de respingere a Bisericii Ortodoxe Române care a interzis orice astenţă religioasă pentru cei incineraţi.Pentru înalţii prelaţi, incinerarea reprezenta o practică păgână ce contravine doctrinei creştine a cultului morţilor. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărat ca preoţii să le atragă atenţia enoriaşilor că, în cazul în care cineva dintre ei ar fi dorit să se incinereze, Biserica le va refuza oficierea slujbei religioase. De asemenea,înainte de oficierea slujbei de înmormântare, preotul respectiv să aibă grijă să se informeze pe lânga familia mortului la care cimitir va fi înmormântat cel decedat. Celor ce totuşi au fost incineraţi li se refuza orice serviciu religios, atât la moarte cât si după moarte.

Preoţilor care se abăteau de la hotărârile Sfântului Sinod li se ridica dreptul de lucrare preotească şi erau trimişi în judecată.

Crematoriul „Cenusa” este legat de „Operaţiunea Trandafirul”, când 43 de cadavre ale celor împuşcaţi mortal în timpul demonstraţiilor din Timişoara în zilele 16-18 decembrie 1989 , dar şi ale unor răniţi ucişi în Spitalul Judeţean Timiş, au fost ridicate de la morga acetui spital si tranportate la Bucureşti, după care au fost incinerate, in Crematoriu Cenuşa.

Rămaşiţele martirilor, cenuşa lor au fost aruncate cu bestialitate intr-o gură de canal.

În anul 2008, Crematoriul „Cenuşa” a fost pus în pericol, prin acţiunea Academiei Române, ce dorea să propună Preşedenţiei, Parlamentului si Guvernului înfiinţarea Panteonului Naţional al Romaniei, o „investitie monumentală” destinată personalitaţilor din viaţa cultural-stiinţifică a ţării. Locul ales ar fi implicat dărâmarea Crematoriului „Cenuşa”.

Prin ordinul nr. 2391 din 16 iunie 2011 emis de Ministerul Culturi, Cultelor si Patrimoniului Naţional, imobilul Crematoriul „Cenuşa” se clasează ca monument istoric.

Nu pot să nu amintesc faptul că sunt surse din care am aflat că la Crematoriul „Cenuşa” ar fi fost incineraţi mareşalul Antonescu şi Anna Pauker.


                                                   
                                                                         Subsol

Etaj 1



                                                              
                                                          Subsol. Cladirea 2.





 sursa poze 1 libertatea.ro
           2   orasulluibucur.blogspot.com

Calendar 1925


Pliculet de semninte 1933

Pliculet de semninte Coleus.
An:1933